Interfete grafice
O interfaţă grafică (în engleză: Graphical User Interface sau GUI, pronunţat în două silabe: /'gu.i/, v. AFI) este o interfaţă grafică situată între utilizator şi dispozitive electronice cum ar fi computere, dispozitive hand-held (playere MP3, playere media portabile, dispozitive de jucat), aparate electrocasnice şi unele echipamente de birou. Pentru a prezenta toate informaţile şi acţiunile disponibile, un GUI oferă pictograme şi indicatori vizuali, în contrast cu interfeţele bazate pe text, care oferă nume de comenzi care trebuie tastate, sau navigaţia text.
O interfaţă grafică (în engleză: Graphical User Interface sau GUI, pronunţat în două silabe: /'gu.i/, v. AFI) este o interfaţă grafică situată între utilizator şi dispozitive electronice cum ar fi computere, dispozitive hand-held (playere MP3, playere media portabile, dispozitive de jucat), aparate electrocasnice şi unele echipamente de birou. Pentru a prezenta toate informaţile şi acţiunile disponibile, un GUI oferă pictograme şi indicatori vizuali, în contrast cu interfeţele bazate pe text, care oferă nume de comenzi care trebuie tastate, sau navigaţia text.
Termenul GUI este legat istoric de ecranele bidimensionale cu rezoluţia capabilă să afişeze informaţii de toate genurile, în tradiţia cercetărilor în domeniul informaticii de la Xerox Palo Alto Research Centre (Centrul de Cercetare Palo Alto al companiei Xerox), prescurtat "PARC". Înainte de asta, termenul GUI a fost aplicabil unor tipuri de interfeţe de înaltă rezoluţie diferite, specifice unui domeniu anume, cum ar fi jocurile video, sau care nu sunt limitate la ecranele plate, ci se pot juca şi pe ecrane volumetrice
Meniuri
Meniurile conţin o lista cu opţiuni pe care calculatorul le poate executa. Opţiunile pot fi: titlu de submeniu, o comanda de operaţie sau o valoare a unui parametru. Utilizând mouse-ul sau tastatura se alege opţiunea necesară.
Meniul poate fi dezactivat ceea ce înseamnă că nu permite accesul la opţiuni sau activat, în care caz permite accesul la opţiuni.
Alegerea unei opţiuni din meniu produce o anumită acţiune, astfel:
§ Dacă opţiunea este un titlu de submeniu, se va afişa o listă de opţiuni;
§ Dacă opţiunea este o comandă de operaţie, se va declanşa o anumită acţiune a calculatorului;
§ Dacă opţiunea este o valoare a unui parametru, prin alegerea ei i se va atribui parametrului valoarea precizată prin opţiune. Dacă parametrul poate lua mai multe valori, se foloseşte un grup de opţiuni de meniu de tip butoane radio (butoane de opţiuni) care la un moment dat permit activarea unei singure opţiuni
din grup.
din grup.
§ Dacă parametrul poate lua doar două valori, se foloseşte o opţiune de tip comutator, la o alegere se activează şi atribuie parametrului valoarea „adevărat”, iar la următoarea alegere se dezactivează şi atribuie parametrului valoarea „fals”.
§ In titlul meniului sau în opţiunea de meniu, una din litere este subliniată şi se numeşte litera de identificare, ea poate fi utilizată pentru a deschide un meniu sau pentru a alege o opţiune din meniu.
Ferestrele de aplicaţie dispun de mai multe meniuri:
§ Meniul principal (pull-down), afişează titlurile de meniuri pe orizontală în bara de meniuri. Prin deschiderea unui meniu din lista de meniuri, se afişează sub acesta un alt meniu, numit meniu derulant (pop-up menu) care conţine o liste opţiuni. Se poate deschide meniul pull-down executând clic cu mouse-ul sau acţionând tasta Alt sau F10 şi folosind tehnica barei selectoare sau a literei de identificare.
Convenţii în reprezentarea opţiunilor: opţiunea scrisă cu culoare gri nu este disponibilă pentru aplicaţie (nu sunt asigurate condiţiile necesare pentru executarea comenzii);
triunghiul 4 din dreapta numelui opţiunii semnifica faptul că opţiunea este un titlu de submeniu, ceea ce înseamnă că se va deschide un alt submeniu;
opţiunea urmată de trei puncte … , afişează o casetă de dialog (dialog box) pentru ca utilizatorul să furnizeze informaţii suplimentare pentru executarea comenzii;
bifa ü din stânga opţiunii are efect de comutator; prezenta bifei înseamnă ca opţiunea este activată;
combinaţia de taste din dreapta opţiunii, numită scurtătură (shortcut keys) se foloseşte pentru a executa o comandă directă (de exemplu copy Ctrl+C ).
Meniul de control
Meniul de control este identificat prin butonul aflat în coltul din stânga sus al ferestrei; apare la ferestre şi la butoanele ferestrelor minimizate şi conţine comenzi pentru manipularea ferestrelor şi butoanelor.
Se deschide cu clic pe meniul de control al ferestrei, clic pe butonul ferestrei dacă este meniul de control al butonului unei ferestre document minimizate sau clic cu butonul din dreapta pe butonul ferestrei minimizate dacă este meniul de control al butonului unei ferestre de aplicaţie minimizate.
Dacă se utilizează tastatura, se acţionează combinaţiile de taste Alt+Spaţiu pentru ferestre de aplicaţie sau butonul ferestrei minimizate şi Alt+- pentru o fereastră.
Opţiuni ale meniului:
Ř Restore reface fereastra la dimensiunea pe care a avut-o înainte de operaţia de maximizare sau minimizare;
Ř Move permite deplasarea ferestrei cu ajutorul tastaturii;
Ř Size permite redimensionarea ferestrei cu ajutorul tastaturii;
Ř Minimize reduce fereastra la un buton;
Ř Maximize redimensionează fereastra la dimensiunea maximă;
Ř Close (Alt+F4), închide fereastra.
Meniul de comenzi rapide (shortcut menus)
Acest meniu se deschide executând clic cu butonul din dreapta pe un obiect, ca urmare se afişează o listă cu comenzi specifice obiectului (fişier, bară de aplicaţie, ecranul), după cum urmează:
§ obiectul este un fişier, meniul conţine comenzi printre care: copiere, mutare, ştergere;
§ obiectul este bara de aplicaţii, meniul conţine opţiuni pentru manipularea ferestrelor de aplicaţii;
§ obiectul este ecranul (un punct liber pe acesta), meniul conţine comenzi pentru manipularea obiectelor de pe ecran (pictograme, dosare) etc.
§ Textul explicativ care informează utilizatorul despre dialogul iniţiat;
§ Zona de editare text (Text box), în care poate fi scris un text (nume de fişier, nume de director, sir de caractere,…). Dacă trebuie scrisă o valoare numerică, se foloseşte caseta de editare care este prevăzută cu un buton de incrementare marcat cu simbolul t şi unul de decrementare marcat cu simbolul u ;
§ Lista permite stabilirea valorii unui parametru ce poate lua mai multe valori. Numele listei reprezintă parametrul pentru care se stabileşte valoarea, iar într-un dreptunghi se afişează o listă de nume ce reprezintă valori pe care le poate lua parametrul (nume de fişiere, nume de dosare, nume de unităţi de disc, nume de fonturi etc.). Se alege un nume din listă atribuind astfel o valoare parametrului. Dacă lista este prea lungă se folosesc barele de derulare (verticală / orizontală).
§ Lista poate fi:
- Simplă, în care se afişează mai multe elemente din listă. In general este însoţită de o zonă de editare text, în care va fi scris numele ales din listă sau în care se poate scrie numele de la tastatură.
- Ascunsă, în care se afişează un singur element din listă şi el corespunde valorii actuale a parametrului. Pentru a vizualiza conţinutul listei se executa clic pe butonul marcat cu simbolul u sau se acţionează tasta Ż .
